Indemnizaţia medie lunară încasată de un revoluţionar este de 1.770 lei, potrivit datelor comuncate de Secretariatul de Stat pentru problemele Revoluţionarilor (SSPR). Din totalul celor 21.053 de revoluţionari cărora li s-au reverificat dosarele în baza Legii Recunoştinţei, doar 13.696 persoane „au decizii în plată la casele de pensii”, adică 65% din total.
Secretarul de Stat SSPR, George Costin susţine însă că acesta e deocamdată numărul maxim de beneficiari de indemnizaţi, iar faptul că aceştia au decizii de plată la casele de pensii nu înseamnă că şi încasează indemnizaţia.

* Citeste intreg articolul Cat incaseaza revolutionarii din indemnizatii:

http://www.romanialibera.ro/blog/romulus.cristea/

20 decembrie 2009

ora 12.00- Troiţa de la  Popeşti-Leordeni

21 decembrie 2009

ora 10.30- Cimitirul Eroilor Revolutiei
ora 11.30- Crematoriu Uman Cenuşa
ora 12.00- Troiţă – Spitalul Colţea
ora 12.15- Piata Universităţii
ora 12.30- Sala Dalles
ora 12.45- Piaţa Romana

Revolutia romana din decembrie 1989; Foto: revolutie.ro, sursă neprecizată

22 decembrie 2009

ora 9.00- Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei-Piata
Revolutiei
ora 10.00-Radiodifuziunea Română
ora 11.30- Televiziunea Româna –Troiţă
ora 12.00- Televiziunea Romana –Troiţa Paraşutiştilor

23 decembrie 2009

ora 10.00- Monumentul Eroilor Jandarmi- Aeroportul Henry Coandă -
Otopeni

Vor rula:

“Ion Monoran” (25 de minute), despre poetul,
revoluţionarul şi jurnalistul trecut în eternitate
în 2 decembrie 1993 – cel care, în 16 decembrie 1989,
a avut ideea opririi tramvaielor în Piaţa “Maria”;

Timişoara, 16 decembrie 1989; Foto: Arhiva Memorialul Revolutiei

“Timisoara vs. Ceauşescu” (50 de minute), despre
Revoluţia timişoreana de acum 20 de ani;

“Un spaţiu însetat de libertate” (45 de minute), despre
rezistenta anticomunista din Muntii Banatului, protestele
studenţeşti din Timişoara anului 1956 şi acel
Decembrie eliberator din 1989.

Toate cele trei documentare sunt realizate de către Lucia Hossu Longin.

Proiecţiile au loc la sediul Societăţii “Timişoara”, str. J. W. Goethe, nr. 2 (lângă bustul Regelui Ferdinand din Piaţa Victoriei).

Expoziţia "O poveste despre libertate"; Foto: Horváth Ernő

“Soarta şi libertatea noastră nu sunt independente de cele ale celorlalţi nici în spaţiu, nici în timp: nici în România, nici în Europa, dar nici acum şi nici în istoria viitorului”, a declarat istoricul Andrea Varga despre această expoziţie, citată de jurnalistul Daniel Tronaru.
Fotografiile şi documentele inedite prezentate publicului în cadrul expoziţiei, provin, în principal, din arhivele principalelor instituţii europene şi a postului de radio Europa Liberă.

“1989 a fost anul în care popoarele din estul Europei şi-au câstigat libertatea, negând oranduirea social-politică de tip bolsevic. Despre această lupta şi despre solidaritatea, de la acea vreme, dintre Estul si Vestul Europei povesteşte, tuturor cetăţenilor liberi ai Uniunii Europene, expoziţia recent inagurată la sediul Reprezentantei UE la Bucureşti”, a spus Varga.

Expoziţia va fi deschisă între orele 10 şi 18, de luni până duminică, până la sfârşitul lunii februarie 2010, la Centrul de Informare de la parterul Reprezentanţei Comisiei Europene.

La vernisaj au fost prezenţi şi au rostit discursuri comisarului european Leonard Orban, Excelenţa Sa ambasadorul Suediei, Mats Aberg; ES ambasadorul Austriei, Martin Eithinger; Andrea Varga; Niculae Idu; Radu Filipescu şi publicistul Josef Klein-Medeşan.

Istoricul Andrea Varga; Foto: Horváth Ernő

Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

Victor Stanculescu si Mihai Chitac; Foto: Mediafax

Potrivit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac “se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză”.

În cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, “se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu”.

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

“Sunt foarte multi revolutionari trimisi de catre CNSAS in instanta, ii scoteau baietii de la Securitate si ii bagau printre demonstranti la Revolutie. Generalii de Securitate si de Miliţie de atunci au luat grade si nimeni nu mai sufla nimic. Toate avantajele obtinute de revolutionari au fost o ticălosie fără margini. Au profitat si de pe urma regimului comunist şi de pe urma noului regim”, a declarat Mircea Dinescu, citat de Ziua.

“Şi-au turnat colegii în faţa organelor de represiune comunistă, au avut nume de cod şi angajament sau au lucrat direct în structurile operative ale Securitatii, iar dupa 1989 au aparut in fata opiniei publice cu certificat de revolutionar. ZIUA va prezinta, in exclusivitate, cazul a peste o suta de astfel de persoane care au fost trimise in instanta de catre Colegiul CNSAS din cauza legaturilor stranse pe care le-au avut cu vechi­le structuri de opresiune. In tot acest timp, au beneficiat fara rusine de avantajele legii oferite pentru cei care au luptat in timpul Revolutiei”, se menţioneză într-un material documentat de ziariştii de la Ziua.

Articol apărut în Ziua din 10 septembrie 2009

Secu­ristii – revoluţionari au fost descoperiţi de CNSAS dupa doi ani de căutari prin dosare. Şi sunt deocamdată, doar o parte. Probe­le cu mii de pagini de turnatorii si “fapte de arme” ale colaboratorilor Direcţiei Securităţii Statului pot fi consultate la Curtea de Apel Bucuresti. Acum urmeaza ca Justitia să se pronunte.

* Lista parţială cu numele revolutionarilor ale căror dosare au fost trimise în instanţă de către Colegiul CNSAS:
Aanei Gheorghe, Acsan Ion, Aldescu Constantin, Ambrozi Marian, Antal Iosif Adrian, Baciu Calin Tudorel, Baciu Mircea, Badea Marius, Balaceanu Ioan, Balteanu Nicolai – Ahile, Balteanu Fag Dan Florin, Barbat Vasile, Bardas Mihai Horia, Beganu Stelian, Bizau Vasile, Bizga Marian, Bogdan Marilena, Boncea Vasile, Boncu Constantin, Borcanescu Nicolae Eugen, Budu Florian, Burbea-Milescu Iuliu-Aurelian, Burlacu Mihai, Butiurca Petru, Buzgau Pavel, Calota Gheorghe, Cazan Liviu, Chirciu Ionel, Clincea Alexandru, Coca Constantin, Coman Petre, Costef Florian, Cretu Antoniu Octavian, Cristian Ion, Danaila Danut, Dediu Ioan, Dendrino Horatiu Galaction, Dinescu Alfred, Dobre Jenica, Dobre Aurel, Dobrovolschi Eugen Elemer, Dragan Luca, Dumitrache Virgiliu, Duret Florin Stelica, Enache Constantin, Faida Ioan, Fanu Dorel, Firimita Marian, Florea Adrian, Garofa Ion, Gera Tiberiu, Gherman Emil, Gozutok Mariana Adriana, Gurgui Dumitru, Halas Vasile, Horga Ioan, Hota Ionel, Hutter Gabriel George Doru, Iancu Marin, Ifrim Ioan, Ionescu Haralambie Viorel, Ionescu Adrian, Ionica Nicolae, Itu Ion, Iuga Gheorghe, Jakafabi Sandor Attila, Klein Hans, Maicher Iuliu, Macelaru Marian, Marculescu Aurel, Mihail Stefan, Militaru Dan Mircea, Mioc Adrian, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Nemedi Emeric, Nita Niculae, Nita Oprea, Popescu Dumitru, Popovici Ileana, Rudeanu Mihail Nicolae, Sarnachi Elena, Tarlungeanu Silvia, Tudor Valentin, Zahan Ioan Danut.

Postat pe Youtube de bogdan985

** Citiţi şi articolele ziaristului Romulus Cristea despre Piaţa Universităţii :

1. 13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov

2. Inceputurile Pietei Universitatii

alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că ar exista legături cu

Jean Constantinescu; Foto: Mediafax/Ziarul Financiar

preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste.

Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.

Tocmai postasem această fotografie pe  blog, în legătură cu un articol despre revoluţie. Ştiam fotografia de 20 de ani. Şi eu şi alţi colegi ne-am întrebat de mai multe ori cine este persoana rănită şi cine ar putea fi însoţitoarele.

După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată,  se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată “la invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC”.

Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente  pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.

Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.

Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: “Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta”

Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008:

Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989
Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:
In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 – 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. Condusesem laboratorul de cercetari Sisteme Electroenergetice al Institutului de Cercetări şi Modernizări Energetice (Icemenerg), soluţiile mele erau în folosire curentă la Dispecerul Energetic National, aveam şi un doctorat în conducerea, reglarea şi dezvoltarea sistemului electroenergetic naţional.

Jean Constantinescu; Foto: Business Magazin

Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu. Devenisem oarecum bănuitor observînd că nu primeam răspunsuri concrete şi, mai ales, după ce am văzut că în sală intrau personalitaţi ale vechiului regim, ca de pildă, Corneliu Mănescu şi un fost ministru al energiei. Se circulase o listă pentru identificarea persoanelor şi specialităţilor, primisem hîrtie şi creion, aşteptam sosirea domnului Iliescu. In încăpere funcţiona un televizor iar pe cele două ferestre deschise spre piaţă ajungeau la noi frînturi din cuvîntările de la balconul clădirii.
Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere. Mi-am aruncat în grabă pe umeri fularul şi un pardesiu larg, şi m-am aşezat lateral lîngă una din cele două fereastre deschise, cu mîna dreaptă spre Piaţă, încercînd să disting trăgătorii şi mai ales ce se întîmpla în Piaţa plină de oameni, de unde răbufnise un vuiet amplu.
După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (…)

*** Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte  deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui Romulus Cristea, în articolul “Căutări, după 20 de ani“,  la adresa: http://romuluscristea.wordpress.com

* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând:

http://21decembrie89.blogspot.com/

Foto: Business Magazin, Mediafax şi Editura Dënoel

Proteste la Chisinau; Foto: Unimedia

- Preşedintele moldovean Vladimir Voronin acuză România că ar fi în spatele revoltelor de la Chişinău, anunţă AFP. Voronin a declarat că va recurge la forţă dacă protestele continuă. În acelaşi timp, Republica Moldova a decis introducerea regimului de vize obligatoriu pentru România.

- In Piata Mare din Chisinau manifesteaza circa 2000 de tineri si membrii ai opozitiei.

- Vama de la Sculeni, judetul Iasi a fost deschisa, permitandu-se unor grupuri de studenti moldoveni care studiau in Romania sa ajunga la Chisinau, dupa ore intregi in care accesul acestora in republica Moldova nu a fost permis.

- Acţiuni de protest se organizează şi în alte localităţi din Republica Moldova. Avem o informaţie confirmată că tinerii din Ungheni au ieşit şi ei în stradă.

- Din sediul Parlamentului şi a Preşedinţiei au fost aruncate grenade cu gaze lacrimogene, pentru a dispersa protestatarii.

Foto: Unimedia