Curtea Militară de Apel a decis, vineri, ca Mihai Chiţac să fie eliberat din penitenciar, pentru trei luni, din motive medicale, iar Victor Athanasie Stănculescu să fie reîncarcerat, măsură survenită surprinderii lui , de către jurnalişti, la un cazinou.

Curtea Militară de Apel Bucureşti a hotărât, vineri, eliberarea din penitenciar, pentru o perioadă de trei luni a lui Mihai Chiţac, din motive medicale, admiţând astfel cererea acestuia de prelungire de la o lună la trei luni a măsurii de punere în libertate provizorie. Magistraţii au respins recursul făcut de procurori la decizia din iunie a Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti de punere în libertate, a transmis Mediafax.

Victor Stanculescu si Mihai Chitac; Foto: Mediafax

Potrivit deciziei magistraţilor, în cazul lui Mihai Chiţac “se admite recursul condamnatului inculpat, casează în parte sentinţa Tribunalului Militar Teritorial care îl priveşte pe acesta, dar, doar cu referire la perioada de întrerupere a executării pedepsei, iar în rejudecare pe fond dispune întreruperea executării pedepsei pe o perioadă de 3 luni începând de la efectiva punere în libertate a condamnatului inculpat, în cazul în care acesta nu este arestat în altă cauză”.

În cazul lui Victor Athanasie Stănculescu, magistraţii militari au dispus reîncarcerarea acestuia, admiţând astfel recursul făcut de procurori la decizia de eliberare pentru un an din motive medicale.

Potrivit deciziei magistraţilor, “se admite recursul Parchetului Tribunalului Militar Teritorial, se casează decizia 19/2009 a Tribunalului Militar Teritorial, iar rejudecând pe fond se respinge ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei a inculpatului Victor Athanasie Stănculescu”.

Deciziile în cazul celor doi sunt definitive.

Avocatul fostului general Victor Athanasie Stănculescu, Alice Drăghici, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că nu se va prezenta cu cel pe care l-a apărat la penitenciar pentru reîncarcerarea acestuia şi că instanţa Curţii Militare de Apel trebuie, din punct de vedere procedural, să emită un nou mandat de executare a pedepsei pe numele lui Stănculescu şi care să figureze cu data de vineri.

Apărătorul a arătat că, altfel, Stănculescu s-ar prezenta degeaba la poarta penitenciarului şi că reîncarcerarea propriu-zisă nu se poate face decât după ce Curtea de Apel Militară va transmite acest document la locul de detenţie al fostului general.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a făcut publică lista cu o parte din beneficiarii Legii Recunoştinţei şi care au fost identificaţi drept colaboratori ai Securităţii. Cele peste o sută de persoane care în momentul de faţă au calitatea de revoluţionari dobândită în baza Legii 341 din 2004, prin care au fost preschimbate certificatele de revoluţionar, au dat, conform prevederilor legale, declaraţii pe propria răspundere că nu au colaborat cu organele securităţii statului şi nu au fost angajate în acţiuni de represiune. CNSAS a descoperit însă că aceste declaraţii nu sunt conforme cu realitatea, şi au trimis dosarele revoluţionarilor-colaboratori ai  DSS în instanţă. Din 1990 şi pînă în prezent, toate aceste persoane au obţinut beneficii importante de pe urma calităţii de revoluţionar.

“Sunt foarte multi revolutionari trimisi de catre CNSAS in instanta, ii scoteau baietii de la Securitate si ii bagau printre demonstranti la Revolutie. Generalii de Securitate si de Miliţie de atunci au luat grade si nimeni nu mai sufla nimic. Toate avantajele obtinute de revolutionari au fost o ticălosie fără margini. Au profitat si de pe urma regimului comunist şi de pe urma noului regim”, a declarat Mircea Dinescu, citat de Ziua.

“Şi-au turnat colegii în faţa organelor de represiune comunistă, au avut nume de cod şi angajament sau au lucrat direct în structurile operative ale Securitatii, iar dupa 1989 au aparut in fata opiniei publice cu certificat de revolutionar. ZIUA va prezinta, in exclusivitate, cazul a peste o suta de astfel de persoane care au fost trimise in instanta de catre Colegiul CNSAS din cauza legaturilor stranse pe care le-au avut cu vechi­le structuri de opresiune. In tot acest timp, au beneficiat fara rusine de avantajele legii oferite pentru cei care au luptat in timpul Revolutiei”, se menţioneză într-un material documentat de ziariştii de la Ziua.

Articol apărut în Ziua din 10 septembrie 2009

Secu­ristii – revoluţionari au fost descoperiţi de CNSAS dupa doi ani de căutari prin dosare. Şi sunt deocamdată, doar o parte. Probe­le cu mii de pagini de turnatorii si “fapte de arme” ale colaboratorilor Direcţiei Securităţii Statului pot fi consultate la Curtea de Apel Bucuresti. Acum urmeaza ca Justitia să se pronunte.

* Lista parţială cu numele revolutionarilor ale căror dosare au fost trimise în instanţă de către Colegiul CNSAS:
Aanei Gheorghe, Acsan Ion, Aldescu Constantin, Ambrozi Marian, Antal Iosif Adrian, Baciu Calin Tudorel, Baciu Mircea, Badea Marius, Balaceanu Ioan, Balteanu Nicolai – Ahile, Balteanu Fag Dan Florin, Barbat Vasile, Bardas Mihai Horia, Beganu Stelian, Bizau Vasile, Bizga Marian, Bogdan Marilena, Boncea Vasile, Boncu Constantin, Borcanescu Nicolae Eugen, Budu Florian, Burbea-Milescu Iuliu-Aurelian, Burlacu Mihai, Butiurca Petru, Buzgau Pavel, Calota Gheorghe, Cazan Liviu, Chirciu Ionel, Clincea Alexandru, Coca Constantin, Coman Petre, Costef Florian, Cretu Antoniu Octavian, Cristian Ion, Danaila Danut, Dediu Ioan, Dendrino Horatiu Galaction, Dinescu Alfred, Dobre Jenica, Dobre Aurel, Dobrovolschi Eugen Elemer, Dragan Luca, Dumitrache Virgiliu, Duret Florin Stelica, Enache Constantin, Faida Ioan, Fanu Dorel, Firimita Marian, Florea Adrian, Garofa Ion, Gera Tiberiu, Gherman Emil, Gozutok Mariana Adriana, Gurgui Dumitru, Halas Vasile, Horga Ioan, Hota Ionel, Hutter Gabriel George Doru, Iancu Marin, Ifrim Ioan, Ionescu Haralambie Viorel, Ionescu Adrian, Ionica Nicolae, Itu Ion, Iuga Gheorghe, Jakafabi Sandor Attila, Klein Hans, Maicher Iuliu, Macelaru Marian, Marculescu Aurel, Mihail Stefan, Militaru Dan Mircea, Mioc Adrian, Munteanu Vasile, Munteanu Octavian, Nemedi Emeric, Nita Niculae, Nita Oprea, Popescu Dumitru, Popovici Ileana, Rudeanu Mihail Nicolae, Sarnachi Elena, Tarlungeanu Silvia, Tudor Valentin, Zahan Ioan Danut.

Imagini din filmul documentar Piata Universitatii. in regia lui Stere Gulea:

Postat pe Youtube de bogdan985

** Citiţi şi articolele ziaristului Romulus Cristea despre Piaţa Universităţii :

1. 13 iunie 1990, Piata Universitatii. Lupte de strada cu cockteiluri Molotov

2. Inceputurile Pietei Universitatii

Am primit, la sfârşitul anului trecut,  un e-mail de la dl Jean Constantinescu. Cunoşteam numele dânsului din cu totul

alte împrejurari, mai degrabă profesionale, fără să-mi închipui vreodată că ar exista legături cu

Jean Constantinescu; Foto: Mediafax/Ziarul Financiar

preocupările mele privind cercetarea evenimentelor şi arhivelor referitoare la revoluţie şi evenimentele post-decembriste.

Conţinutul scrisorii era următorul: „Dacă mai interesează pe cineva, aş putea descrie evenimente şi împrejurări interesante la care am fost martor. Mărturisesc că intervenţia mea de acum este un pic interesată: una din fotografiile postate de către d-voastră, probabil preluată din albumul editurii Denoel, mă prezintă alături de două doamne. Una din ele, aceea puţin mai vârstnică, sau poate ambele, mi-au salvat atunci viaţa şi, în ciuda unor eforturi, nu am reuşit până acum să le identific. Aţi putea să mă ajutaţi în vreun fel?”. Ca să fie mai clar, dl Constantinescu se referea la o fotografie surprinsă în fostul Comitet Central PCR care înfăţişa o persoană grav rănită prin împuşcare, plină de sânge, stând culcată pe o canapea. De-o parte şi de alta a rănitului, două femei.

Tocmai postasem această fotografie pe  blog, în legătură cu un articol despre revoluţie. Ştiam fotografia de 20 de ani. Şi eu şi alţi colegi ne-am întrebat de mai multe ori cine este persoana rănită şi cine ar putea fi însoţitoarele.

După câteva zile am primit şi o declaraţie, dată de dl Constantinescu, în faţa procurorilor militari. O declaraţie luată de Parchet, la aproape 20 de ani de la revoluţie. Şi nu era vorba de un simplu memoriu, al unui participant la revoluţie, ci o descriere a evenimentelor , relatată,  se pare, de prima persoană împuşcată în sediul CC-PCR. Şi mai interesant: Jean Constantinescu sosise în clădirea asediată “la invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC”.

Ca să scurtez, rugamintea dlui Jean Constantinescu este una simpla: doreşte să afle cine sunt persoanele care i-au stat alături, după împuşcare şi când starea sa devenise critică. Pierduse o cantitate însemnată de sânge, transportarea la spital a întârziat ore şi ore. Mult după miezul nopţii, după ce fusese transportat în subsol alături de alţi zeci de răniţi, dar şi morţi, tot una din doamanele care i-au stat alături a reuşit să găseasca un taxi pentru al transporta la Spitalul de Urgenţă. Au urmat alte evenimente  pe care vă las să le descoperiţi citind declaraţia dlui Jean Constantinescu.

Cei care cunosc identitatea celor două doamne care au stat alături de dl Constantinescu sunt rugaţi să sune la mobil-0721 288 362 (Romulus Cristea) sau să posteze un comentariu la acest articol, fie să scrie un e-mail la adresa: romulus.cristea@gmail.com.

Domnul Jean Constantinescu doreşte să le mulţumesca celor două doamne pentru că, afirmă dânsul, i-au salvat viaţa: “Nu ştiu ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă nu erau alături cele două persoane. Ajunsesem în stare de inconştienţă, pierdusem o cantitate mare de sânge şi dacă nu mă transportau la spital, cu siguranţă soarta mea ar fi fost alta”

Declaraţia dlui Jean Constantinescu dată în faţa procurorilor militari, în legătură cu evenimentele din 22 decembrie 2008:

Declaraţie privind împrejurările în care am participat şi am fost rănit în fostul CC al PCR, la Revoluţia din 22 decembrie 1989
Subsemnatul Jean Constantinescu, născut în data de 5 martie 1946 în comuna Stoeneşti judeţul Argeş, legitimat cu CI seria RR nr. 4188xx, CNP XXXX, domiciliat în str. Ioan Caragea – Vodă nr.xx, sectorul 1, Bucureşti, declar următoarele:
In ziua de 22 decembrie 1989 la orele 14:00 – 14:15, m-am reîntors acasă, în strada Semilunei din cartierul Armenească, de la manifestaţiile de stradă. Soţia şi vecina de apartament mi-au relatat despre invitaţia lansată la TV de către domnul Ion Iliescu unor categorii de specialişti, inclusiv din domeniul energiei, de a veni la orele 17 la sediul fostului CC. Mi-am amintit de prelegerea domniei sale de prin anii 1987-88 la o conferinţă de la Politehnica din Bucureşti. M-am gîndit ca în împrejurarile acelea, menţinerea în funcţiune a sistemului energiei electrice, adus deja într-o stare critică, putea fi o problemă pentru succesul Revoluţiei, iar experienţa mea ar putea fi de folos. Condusesem laboratorul de cercetari Sisteme Electroenergetice al Institutului de Cercetări şi Modernizări Energetice (Icemenerg), soluţiile mele erau în folosire curentă la Dispecerul Energetic National, aveam şi un doctorat în conducerea, reglarea şi dezvoltarea sistemului electroenergetic naţional.

Jean Constantinescu; Foto: Business Magazin

Am reuşit să intru în sediu pe la intrarea de S-E, între orele 14:30 – 15:00, cu oarecare greutate şi riscuri. Clădirea părea în stare de asediu iar în jurul ei se formase un „no-man’s land”. Nimeni nu ştia de dl Iliescu şi nici de întilnirea de la orele 17, au mai venit cîteva persoane, am fost duşi succesiv în mai multe încăperi, la etaje diferite, pentru ca în final să ne strîngem într-o sală de şedinţe cu o masă ovală, la etajul IV, din aripa stîngă a clădirii, în faţa palatului regal. Pe la orele 17:30 se adunaseră 40-50 persoane, în mare parte necunoscute mie. In timp ce se primeau mesaje ameninţătoare, despre apa otrăvită etc., încercam să-mi dau seama cine sînt specialiştii din jurul meu. Devenisem oarecum bănuitor observînd că nu primeam răspunsuri concrete şi, mai ales, după ce am văzut că în sală intrau personalitaţi ale vechiului regim, ca de pildă, Corneliu Mănescu şi un fost ministru al energiei. Se circulase o listă pentru identificarea persoanelor şi specialităţilor, primisem hîrtie şi creion, aşteptam sosirea domnului Iliescu. In încăpere funcţiona un televizor iar pe cele două ferestre deschise spre piaţă ajungeau la noi frînturi din cuvîntările de la balconul clădirii.
Cu totul pe neaşteptate, pe la orele 17:45, atmosfera destul de destinsă a fost brusc curmată de împuşcături de foc automat, care mie mi s-a parut intens. Am fost atunci sigur că ricoşează gloanţe printre noi. Ulterior, privind din stradă clădirea, m-au mirat puţinele urme de gloanţe din jurul ferestrelor şi am ajuns la înţelegerea că răpăiala aceea intensă a fost în mare parte simulată. [Am mai realizat că tragerile au debutat atunci cînd mulţimea devenise nemulţumită de ce auzea şi vedea la balcon]. După un moment de derută, cineva a fost rugat să stingă lumina şi sala s-a golit în grabă prin cele doua uşi către coridorul dinspre curtea interioară. Cred ca am fost singurul rămas în întunericul din încapere. Mi-am aruncat în grabă pe umeri fularul şi un pardesiu larg, şi m-am aşezat lateral lîngă una din cele două fereastre deschise, cu mîna dreaptă spre Piaţă, încercînd să disting trăgătorii şi mai ales ce se întîmpla în Piaţa plină de oameni, de unde răbufnise un vuiet amplu.
După a doua sau a treia apariţie la marginea ferestrei, nu îndeajuns de precaute, deşi mă aflam în întuneric, am fost doborît de o lovitură puternică. Foarte probabil, s-a tras cu armă automată cu vizare în infraroşu şi am fost, dacă nu întîiul, oricum între primii răniţi după fuga Ceauşeştilor. Socul a fost atît de puternic încît la început am crezut că am fost lovit în piept, mortal. Dezmeticindu-mă puţin, mi-am dat seama că durerea venea din braţul drept şi că acesta fusese practic secţionat la nivelul antebraţului. M-am tîrît cu greutate pînă la una din uşi şi am reuşit s-o deschid (…)

*** Continuarea declaraţiei (forma integrală, nemodificată) şi alte amănunte  deosebit de interesante puteţi citi pe blogul lui Romulus Cristea, în articolul “Căutări, după 20 de ani“,  la adresa: http://romuluscristea.wordpress.com

* Puteti afla şi alte amănunte despre acest caz accesând:

http://21decembrie89.blogspot.com/

Foto: Business Magazin, Mediafax şi Editura Dënoel

- In Piata Mare din Chisinau manifesteaza circa 2000 de tineri si membrii ai opozitiei.

Proteste la Chisinau; Foto: Unimedia

- Preşedintele moldovean Vladimir Voronin acuză România că ar fi în spatele revoltelor de la Chişinău, anunţă AFP. Voronin a declarat că va recurge la forţă dacă protestele continuă. În acelaşi timp, Republica Moldova a decis introducerea regimului de vize obligatoriu pentru România.

- In Piata Mare din Chisinau manifesteaza circa 2000 de tineri si membrii ai opozitiei.

- Vama de la Sculeni, judetul Iasi a fost deschisa, permitandu-se unor grupuri de studenti moldoveni care studiau in Romania sa ajunga la Chisinau, dupa ore intregi in care accesul acestora in republica Moldova nu a fost permis.

- Acţiuni de protest se organizează şi în alte localităţi din Republica Moldova. Avem o informaţie confirmată că tinerii din Ungheni au ieşit şi ei în stradă.

- Din sediul Parlamentului şi a Preşedinţiei au fost aruncate grenade cu gaze lacrimogene, pentru a dispersa protestatarii.

Foto: Unimedia

Intre 10.000 si 40.000 de oameni demonstreaza pe strazile din Chisinau acuzand autoritatile ca au fost partase la fraudarea alegerilor de catre comunisti. Protestatarii cer guvernantilor sa organizeze noi alegeri parlamentare. In urma ciocnirilor violente dintre manifestanti si politie au fost ranite cel putin 40 de persoane, civili si politisti. Fortele de ordine au folosit gaze lacrimogene si tunuri cu apa impotriva protestatarilor care, se pare, au incendiat cateva incaperi din sediile Parlamentului si Presedentiei.

Video postat pe YouTube de videounimedia

Autoritatile de la Chisinau au caracterizat actiunile de strada ca fiind „criminale” si au facut referiri chiar la „o tentativa de lovitura de stat”. Aceste afirmatii nu au fost explicate de oficialii de la Chisinau. Evenimentele par similare cu cele desfasurate in decembrie 1989, la Bucuresti, insa de o amploare mult mai mica.

In dupa -amiaza zilei, la sediul Parlamentului s-au auzit numeroaseoase explozii. Martorii evenimentelor au relatat ca mai multe persoane din zona care au fost transportate la spital aveau picioarele sfartecate de schije de grenada (portivit
Realitatea TV).

Termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare a calităţii de revoluţionar şi de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin lege, este 30 aprilie 2009, a anuntat Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR).

Noul tip de certificat conform Legii Recunostintei (nr. 341 din 2004)

* RECOMANDARI SSPR

Având în vedere că după data de 30 aprilie 2009,nu se mai pot depune documente pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, SSPR recomanda persoanelor care depun cereri de preschimbare a certificatelor de revoluţionar,să anexeze acestora toate documentele prevăzute la art.121 – 122 din Normele metodologice de aplicare a Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004,cu modificările şi completările ulterioare,funcţie de calitatea recunoscută în temeiul Legii nr.42/1990.

Prorogarea termenelui de preschimbare, probabil ultimul dupa cel puţin patru astfel de prelungiri a fost făcuta conform prevederilor Legii nr.47 din 20 martie 2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989.

* Pagina web a SSPR: http://sspr.ro

Legea recunoştinţei sau Legea nr.341 din 2004 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190 din 26 martie 2009.

]]> http://21decembrie.wordpress.com/2009/04/06/termen-final-pentru-preschimbarea-certificatelor/feed/ 6 romuluscristea Certificat picture-2 http://21decembrie.wordpress.com/2008/12/15/program-pentru-comemorari-sspr/ http://21decembrie.wordpress.com/2008/12/15/program-pentru-comemorari-sspr/#comments Mon, 15 Dec 2008 09:39:00 +0000 Romulus Cristea http://21decembrie.wordpress.com/?p=175 ]]>

PROGRAM COMEMORARI oficiale pentru 2008, anuntat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor (SSPR):

* 20 decembrie 2008:
-ora 12.00 Troita-Popesti-Leordeni
* 21 decembrie 2008:
-ora 9.00 Cimitirul Eroilor Revolutiei
-ora 10.00 Crematoriu
-ora 10.45 Troita-Spitalul Coltea
-ora 11.00 Piata Universitatii
-ora 12.00 Sala Dalles
-ora 12.30 Piata Romna
* 22 decembrie 2008:
-ora 9.00 Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revolutiei-Piata Revolutiei
-ora 10.00 Radiodifuziunea Romana
-ora 11.30 Televiziunea Romana-Troita
-ora 12.00 Televiziunea Romana-Troita Parasutistilor
* 23 decembrie 2008:
-ora 9.00 Monumentul Eroilor Jandarmi-Aeroportul Henry Coanda-Otopeni

Tanc in fata hotelului Athenee Palace din Bucuresti; Foto: Lucian Alexandrescu

Fototeca online a comunismului românesc reprezintă cea mai mare bază de date online cu fotografii din timpul comunismului din România. Fototeca online este accesibilă (din 11 decembrie a.c.) pe site-urile web ale Arhivelor Naţionale (www.arhivelenationale.ro) şi Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului- IICC(www.crimelecomunismului.ro), cu titlu gratuit, oricărui utilizator internet. Fototeca online a comunismului românesc reprezintă un proiect comun al Arhivelor Naţionale ale României şi al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului.

N. Ceauşescu, Constantin Agiu, P. Constantinescu-Iaşi şi Gh. Apostol la primirea Armatei Roşii. (Bucureşti-Colentina, 30 august 1944) (30.08.1944); Sursa:Fototeca online a comunismului românesc; cod 19/1944

Cele două instituţii şi-au propus identificarea, prelucrarea, sistematizarea şi punerea la dispoziţie a resurselor fotografice aflate în depozitele ANR, indiferent de formatul lor, create în/despre perioada regimului comunist în România, în scopul folosirii lor pentru realizarea unei baze de date online, gratuite, pentru toţi utilizatorii de internet.

Arhivele Naţionale au furnizat sursele fotografice din propriile fonduri arhivistice, indiferent de formatul acestora (fotograme alb – negru şi color, pe suport de hârtie, sticlă ş.a.), care privesc perioada regimului comunist în România. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a prelucrat (prin fotocopiere, scanare, foto digital etc.) fotografiile relevante pentru perioada comunistă şi a finanţat realizarea motorului de căutare, special constituit în acest sens, şi a bazei de date.

Imagine de la prezidiul Congresului al XIII-lea al P.C.R. (noiembrie 1984); Sursa: Fototeca online a comunismului românesc; cota: 1/1984

Pentru început, vor fi disponibile aproximativ 1500 de fotografii, ulterior numărul acestora extinzându-se până la 10 000. Acestea provin din fondul Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi din alte fonduri ale instituţiilor/organizaţiilor statului comunist. Cea mai importantă arhivă fotografică din perioada comunistă păstrată în depozitele ANR este cea a fostului Institut de Istorie a Partidului (Institutul de Studii Istorice şi Social Politice). Fotografiile reprezintă diferite evenimente din timpul regimului comunist, din perioada 1945-1989, precum: intrarea Armatei Roşii în Bucureşti, evenimentele politice din 1944-1947, vizitele din străinătate ale liderilor comunişti, momente din viaţa personală a dictatorilor Gheorghe Gheorghiu- Dej şi Nicolae Ceauşescu, vizitele oficiale din ţară, congresele partidului, reuniunile culturale, liderii PCR în diferite ipostaze, nomenclatura de partid, lucrări ale dictatorilor, manifeste, mitinguri, portrete oficiale, evenimente publice etc.

ZAGREB, Croaţia — Opoziţia l-a acuzat luni (1 decembrie) pe prim-ministrul Ivo Sanader de sprijinirea încălcării drepturilor omului după ce poliţia a interogat un tânăr pentru crearea unui grup de oponenţi ai lui Sanader în reţeaua socială online Facebook. Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, şi-a denumit grupul “Pariez că pot găsi 5 000 de persoane care nu îl plac pe Sanader”. Poliţia declară că l-a investigat pe acesta din cauza unui montaj fotografic în care Sanader apare în uniformă nazistă. Legea croată interzice simbolurile naziste. Klecak a fost eliberat doar după ce a dovedit că nu el a încărcat fotografia pe internet. Zoran Milanovic, liderul formaţiunii de opoziţie Partidul Social Democrat, a afirmat că acest caz este un “precedent periculos”, care periclitează libertatea de expresie. (Vecernji List, AP, Javno – 01/12/08)

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com

********************************

03/12/2008

Premierul croat Ivo Sanader a fost supus luni unui tir de acuzaţii pentru arestarea unui activist al opoziţiei care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica.

Liderul principalului partid de opoziţie din Croaţia, Partidul Social Democrat (SDP), a condamnat luni (1 decembrie) autorităţile guvernamentale pentru arestarea unui activist de partid care a fondat un grup pe Facebook pentru a-l critica pe premierul Ivo Sanader.

“Aştept ca Sanader să spună dacă el crede că a fost o metodă bună, pe care poliţia ar trebui să o reţină şi să o folosească, sau dacă este un precedent care nu trebuie să se mai repete”, a afirmat liderul SDP, Zoran Milanovic, la Zagreb.

Niksa Klecak, în vârstă de 22 de ani, liderul Forumului Tineretului SDP din Dubrovnik, este fondatorul unui grup Facebook intitulat “Fac pariu că pot găsi 5 000 de persoane care nu-l plac pe Sanader”. Poliţia l-a interogat vineri, după ce pe pagina de start a grupului a apărut un montaj foto în care premierul apărea în uniformă nazistă. Klecak a negat încărcarea fotografiei pe site, afirmând că oricare din cei 6 500 de membri ai grupului ar fi putut face acest lucru.

Poliţia nu a putut găsi dovezi care să ateste că activistul SDP deţinea materiale cu însemne naziste – interzise de legea croată – şi l-au eliberat.

Klecak a afirmat că acţiunea poliţiei a fost motivată politic şi că în spatele acesteia s-a aflat filiala locală a Uniunii Democrate Croate (HDZ), formaţiunea lui Sanader.

Autorităţile ar trebui să fie capabile să facă distincţia între satiră şi exprimările rasiste şi fasciste, a spus Milanovic. Arestarea lui Klecak pune în pericol libertatea de exprimare, a subliniat el, cerându-i lui Sanader să o condamne.

Cu toate acestea, premierul nu a fost de acord, afirmând că joaca cu zvastica sau cu alte simboluri naziste sau ustaşe nu are nimic de-a face cu satira.

“Nu există satiră cu însemne naziste”, a afirmat Sanader într-un interviu acordat luni postului naţional de radio. “Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia”.”Tot ceea ce se întâmplă pe Facebook cu acel însemn nazist nu este îndreptat împotriva primului ministru, ci împotriva democraţiei din Croaţia”, a afirmat premierul Ivo Sanader.

El a mai afirmat că nu a ştiut de acţiunile întreprinse de poliţie în acest caz pentru că nu se afla în ţară la acea dată.

Privind arestarea lui Klecak ca pe “abuz notoriu al poliţiei în scopuri politice”, analistul politic Jelena Lovric a afirmat pentru agenţia AP că aceasta demonstrează că guvernul “nu poate influenţa internetul, iar acest lucru îl înspăimântă”.

Negând acuzaţiile privind motivaţia politică, şeful poliţiei din Croaţia, Vladimir Faber, a insistat că investigaţia nu a avut legătură cu afilierea politică a lui Klecak.

Faber a declarat de asemenea că poliţia a acţionat conform legii, dar a cerut scuze familiei lui Klecak pentru toate neplăcerile suferite în timpul percheziţionării apartamentului lor.

Între timp, potrivit AP, numărul site-urilor antiguvernamentale de pe Facebook s-a înmulţit rapid la sfârşitul săptămânii. Unul din aceste site-uri, care cere organizarea unui protest anti-Sanader la sfârşitul lunii, a atras 80 000 de membri.

Acest conţinut a fost comandat pentru SETimes.com

Foto: Getty Images; Facebook

Grupul lui Niksa Klecak, postat pe Facebook se numeste:

Kladim se da cu naci 5000 facebookera koji ne vole Sanadera!